Banu Mărăcine, o colecție de vinuri care îmbină pasiunile și aromele dealurilor Olteniei.

GAUDEAMUS 75

O ediție aniversară dedicată împlinirii a 75 de ani de la înființarea Universității din Craiova.

CHARDONNAY

Chardonnay este unul dintre cele mai vechi și mai răspândite soiuri de struguri albi pe plan mondial, care s-a adaptat unei multitudini de regiuni cu caracteristici de climă și sol dintre cele mai variate. Ceea ce face special acest soi este faptul că se pretează la o mare varietate de stiluri de producție, având o capacitate remarcabilă de a exprima atât terroir-ul din care provine, cât și stilul vinificatorului, acoperind un spectru larg de caracteristici, pentru a satisface preferințele întregii piețe. Soiul se pretează pentru cea mai largă gamă de stiluri. Când provine dintr-un climat mai răcoros sau este recoltat timpuriu este suav, răcoros, aromat iar când provine dintr-un climat mai cald sau este recoltat la o maturitate mai avansată este amplu, generos, consistent. Vinurile de Chardonnay au o capacitate extraordinară de a se asorta cu mâncarea. Chardonnay-urile mai acide se asociază de minune cu pește și fructe de mare. Vinurile mai bogate, mai tari se asociază cu mâncăruri mai consistente, cu carne de vițel și multe brânzeturi. În același timp, vinurile de Chardonnay sunt printre cele mai delicioase vinuri albe de băut pur și simplu singur. Un Chardonnay poate fi răcoritor vara și reconfortant pe vremea rece. Chardonnay are în mod natural note de fructe care sunt adesea descrise ca amintind de pepeni și fructe de livadă de toamnă, cum ar fi merele și perele. Când este cultivat pe soluri mai bogate în calciu, are adesea o anumită salinitate  subtilă, precum și note de cretă. Chardonnay-urile provenite din zone cu climă mai caldă prezintă adesea arome mai intense de fructe tropicale, iar notele gustative de ananas, papaya, mango și guava sunt comune. Chardonnay-urile maturate în butoaie de stejar au de obicei gusturi și arome de scorțișoară, cuișoare și vanilie, iar dacă a trecut prin fermentație malolactică, este probabil să se găsească note de unt. La Banu Mărăcine, soiul Chardonnay a găsit condiții de climă și sol care îi permit să acumuleze proporții însemnate de zaharuri dar păstrând o aciditate surprinzător de bună. În schimb, randamentele sunt limitate, cele mai mici dintre toate soiurile cultivate.

TĂMÂIOASĂ ROMÂNEASCĂ

Tămâioasa românească este un soi cultivat de mult timp pe teritoriul țării noastre. Chiar dacă numeroase surse indică faptul că originea sa pare a fi în Grecia antică, de unde ar fi fost adus de către coloniștii greci care făceau comerț la Dunăre și Marea Neagră, datorită vechimii sale în cultură, faptului că în condițiile specifice din podgoriile românești s-au dezvoltat mai multe biotipuri, precum și faptului că a supraviețuit filoxerei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, îl putem considera ca un soi autohton românesc. De altfel, pe teritoriul țării noastre sunt cunoscute mai multe denumiri ale acestui soi. Tămâioasa românească face parte din grupul de soiuri aromate tip Muscat, datorită aromei sale florale intense, conferită de alcoolii monoterpenici, dintre care cei mai aromați sunt linalolul, nerolul, α-terpineolul, geraniolul, citronelolul și ho-trienolul. Acești compuși conferă o aromă intensă și inconfundabilă, de tip floral în care predomină mirosurile de trandafiri, tei, salcâm, soc, iasomie ș.a. Din acest soi se obțin vinuri aromate excelente, de obicei cu zahăr rezidual, preponderent demidulci deoarece consumatorii români au o preferință recunoscută pentru acest tip de vin dar și pentru că vinurile cu zahăr rezidual pun mai bine în evidență aroma specifică de tip tămâios. Cu toate acestea, de în ultimii ani se constată o creștere a interesului consumatorilor pentru vinuri de Tămâioasă românească seci. La Banu Mărăcine, Tămâioasa românească este cultivată pe o colină cu o pantă ușoară, cu expoziție vestică. La maturitatea deplină producțiile sunt cuprinse între 8 și 10 t/hectar și scad pe parcursul supramaturării. Soiul acumulează proporții mari de zaharuri (200 – 220 g/L la maturitatea deplină), ajungând la recoltare până la 240 – 260 g/L. Aciditatea totală la recoltare este cuprinsă în toți anii între 5 și 6 g/L acid tartric.

CABERNET SAUVIGNON

Cabernet Sauvignon, cel mai apreciat soi pentru vinuri roșii din lume, este originar din sud-vestul Franței. Dr. Carole Meredith și echipa ei de la Departamentul de Viticultură și Enologie de la Universitatea Davis din California, folosind tehnici moderne de amprentare ADN, au ajuns la concluzia că soiul Cabernet Sauvignon este descendentul altor două soiuri din regiunea Bordeaux: Cabernet franc și Sauvignon blanc. Rapoartele de probabilitate susțin această ipoteză la un grad foarte ridicat de probabilitate. Ipoteza este că soiul Cabernet Sauvignon este produsul unei încrucișări spontane în viile din podgorii adiacente, care s-a produs, cel mai probabil, în secolul al XVII-lea, deoarece nu există date care să indice faptul că înainte de secolul al XVII-lea viticultorii făceau în mod deliberat hibrizi de plante și nu ar fi existat niciun motiv practic pentru a face o astfel de încrucișare. Astfel, se poate spune că nașterea soiului Cabernet Sauvignon a fost o coincidență fericită. Coincidență, pentru că a fost rezultatul unei încrucișări între un soi alb (Sauvignon Blanc) și un soi de struguri roșii (Cabernet Franc) și fericită pentru că s-a obținut un soi ai cărui strugurii au calități aromatice și gustative deosebite. Cabernet Sauvignon este un soi foarte apreciat  de viticultori datorită particularităților sale biologice, cerințelor ecologice și caracteristicilor tehnologice. Astfel, în timpul iernii are o bună rezistență la ger, dezvoltarea mai târzie a mugurilor îi conferă o bună rezistență la înghețurile târzii de primăvară. Este un soi cu maturare tardivă și are nevoie de multă căldură și lumină pentru a atinge potențialul calitativ maxim. Pielița sa groasă și rezistentă îi oferă o apărare puternică la agresiuni, în special împotriva putregaiului cenușiu și a dăunătorilor viței de vie, reducând riscul pierderii recoltei din cauza ploilor. Cabernet Sauvignon are o capacitate remarcabilă de a se dezvolta în diverse condiții de sol, are o bună rezistență la bolile viței de vie și condiții meteorologice dure. Ceea ce-l face atât de apreciat și valoros este calitatea deosebită a vinurilor care se obțin din acest soi. Cultivat într-un terroir adecvat, cu o agrotehnică viticolă corectă, acumulează cantități importante de glucide în pulpă, antociani în pielițe și taninuri în pielițe și semințe. Vinurile de Cabernet Sauvignon se pretează foarte bine pentru maturare și învechire datorită potențialului alcoolic și structurii polifenolice. Aroma varietală de Cabernet Sauvignon este ușor de recunoscut. Aromele dominante și tipice sunt cele de fructe roșii, în special coacăze, afine, porumbe, cu note de mentă și piper verde. Maturarea în butoaie de stejar conferă vinului note de vanilie, cedru, ciocolată. Cabernet Sauvignon este soiul de struguri emblematic al regiunii Bordeaux dar este cultivat pe toate continentele, în toate zonele lumii producătoare de vinuri roșii de înaltă calitate, fiind cel mai cultivat soi de vin pe plan mondial.

MERLOT

Merlot este un soi de struguri roșii originar din regiunea Bordeaux, cu o istorie care datează de câteva secole, fiind menționat pentru prima dată în secolul al XVIII-lea în regiunea Bordeaux, unde era folosit pentru a produce vinuri de calitate, în special în denumirile Pomerol și Saint-Émilion. Analizele genetice efectuate de INRA (Institutul Național de Cercetări Agronomice) și Conservatoire du Vignoble Charentais au ajuns la concluzia că soiul Merlot este derivat dintr-o încrucișare între Cabernet Franc și Magdeleine Noire des Charentes. Se spune că numele său vine de la ”merleau”, care în dialectul local înseamnă și „mierlă tânără”, datorită asemănării cu penajul acesteia (culoare albastru-negru). De-a lungul timpului și în diferite regiuni a fost cunoscut sub diverse denumiri: Merlau, Picard, Plant Médoc, Alicante, Sémillon Rouge, Béguey și Crabutet Noir. Ortografia sa modernă a apărut în 1824 într-un tratat despre vinurile din Médoc. În prezent este cel mai reprezentativ soi de struguri din podgoria Bordeaux, unde ocupă mai mult de 65% din suprafața plantată dar s-a extins în toată lumea, fiind al doilea soi de struguri pentru vin cultivat în lume, după Cabernet Sauvignon. Apreciat pentru maturitatea sa timpurie și caracterul fructat și senzual pe care îl conferă vinurilor, Merlot i-a cucerit iubitorii de vin din întreaga lume datorită, printre alte calități, unei palete aromatice bogate precum și versatilității și capacității sale de a prospera în diferite climate. Este utilizat pe scară largă în producția de vinuri roșii de calitate, fiind  apreciat pentru gama sa diversă de arome, în special pentru aromele de fructe roșii și negre, cum ar fi cireșe, prune, mure și coacăze negre. Acest soi de struguri produce, de asemenea, note de vanilie, ciocolată, lemn dulce, condimente și, uneori, tutun. Merlot este adesea folosit în cupaje cu alte soiuri de struguri, precum Cabernet Sauvignon sau Cabernet Franc pentru a crea vinuri echilibrate și complexe.

FETEASCĂ NEAGRĂ

Acest străvechi soi este cel mai valoros soi românesc pentru vinuri roșii de calitate. Istoria lui încă nu este cunoscută pe deplin și chiar dacă mulți viticultori și oenologi susțin că este un soi cu origini dacice, nu există nicio dovadă certă în acest sens. De asemenea, pentru o vreme s-a crezut că ar fi o mutație a soiului Fetească albă dar acest lucru a fost infirmat prin teste genetice. Cel mai probabil, originea sa ar fi în Moldova, în preajma localității Uricani din județul Iași. Este cunoscut și sub alte denumiri locale, cum ar fi „Coada Rândunicii” sau „Păsărească Neagră”. De asemenea, în Republica Moldova are sinonime precum „Fetyaska cernaia” sau „Schwarze Mädchentraube”. Este un soi bine adaptat în multe regiuni viticole din țara noastră, precum Dealurile Munteniei și Olteniei, Dealurile Moldovei, Banat, Crișana și Maramureș, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării și Podișul Transilvaniei. De asemenea, este cultivat și în Republica Moldova. La Banu Mărăcine, condițiile specifice de climă și sol îi sunt deosebit de favorabile și permit acumularea unor proporții foarte mari de zaharuri, ajungând cu ușurință la peste 240–250 g/L. În nici un an, vinurile obținute din Fetească neagră nu au avut mai puțin de 15 % vol. alcool.